top of page
Caută

Angajatorul îți poate deconta costurile cu ochelarii de vedere


1. Care este reglementarea?

Pornind de la corespondenţa între legislaţia naţională și aquis-ul comunitar, luăm în considerare Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, care transpune Directiva UE 90/270/CEE.


De asemenea, trebuie să remarcăm și relevanța Legii 319/2006 a sănătății și securității în muncă, întrucât aceasta se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private și, cu atât mai mult, vizează sfera tuturor angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.


2. Ce spune actul normativ?


Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006 precizează faptul că lucrătorul care își petrece majoritatea timpului de muncă în fața unui ecran are dreptul atât la examene medicale specifice pentru protecția vederii, dar și la dispozitive de corecție speciale, respectiv la ochelari de vedere.


Trebuie să remarcăm faptul că, în prealabil, este necesară parcurgerea unei proceduri de medicină a muncii. Din cauza utilizării frecvente a ecranelor, mulți angajați se confruntă cu probleme precum oboseală oculară, ochi uscați, creșterea dioptriei, dureri de cap sau tulburări de somn, probleme care pot afecta performanța și productivitatea angajaților și pot determina pierderi financiare pentru angajator.


3. Ce înțelegem prin echipamente care prezintă ecran de vizualizare?


Conform art. 4 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006, prin „echipament cu ecran de vizualizare” se înțelege un ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosită. Astfel, enumerăm cu titlu de exemplu următoarele echipamente: calculatorul, laptop-ul, tableta, telefonul, televizorul etc.


Printre altele, conform anexei atașate actului normativ, utilizarea acestor echipamente nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători, caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, imaginea trebuie să fie stabilă pentru a evita reflexiile, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată, scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală etc. Anexa menționată cuprinde și prevederi referitoare la mediul de muncă, făcând precizări cu privire la spațiu, iluminat, reflexii, străluciri, zgomot, căldură, radiații și umiditate.


4. Care sunt obligațiie angajatorului?


Conform actului normativ menționat, angajatorii au următoarele obligații:


a) Să facă o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate în muncă și, în special, eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală;

b) Să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza analizei, ţinând seama de efectele riscurilor identificate;

c) Să ia măsuri corespunzătoare pentru ca posturile de lucru sa îndeplinească cerinţele minime necesare;

d) Să planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnica a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare.

Este de mare însemnătate ca angajatorii să ia măsuri pentru a proteja sănătatea ochilor și a vederii angajaților lor. Aceste măsuri pot include furnizarea de echipamente ergonomice, cum ar fi monitoare cu lumină de fundal ajustabilă și filtre de ecran, precum și promovarea unui program de pauze regulate pentru ochi și de exerciții diverse pentru a ajuta la prevenirea problemelor de sănătate asociate ochilor. Prin luarea acestor măsuri, angajatorii pot ajuta la protejarea sănătății ochilor și a vederii angajaților, ceea ce poate duce la o forță de muncă mai sănătoasă și mai productivă.


5. Cum se realizează informarea salariaților?


Conform art. 9 din Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006, lucrătorii sau reprezentanţii lor trebuie să fie informați cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate în muncă. Fiecare lucrător trebuie să fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori organizarea postului de lucru se modifica semnificativ. Angajații trebuie să cunoască modul în care pot reduce impactul ecranelor asupra sănătății lor oculare, cum ar fi ajustarea luminii și contrastului pe ecran sau utilizarea de ochelari cu protecție împotriva luminii albastre.


6. Sunt ochelarii de vedere un drept al angajatului?


Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să abordăm o problemă dezbătută adesea în 2023, respectiv câștigarea acestui drept de către un român printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene.


În fapt, un angajat din județul Cluj, ce își desfășura activitatea în mod semnificativ în fața ecranului, începuse să aibă o puternică deteriorare a vederii ca urmare a circumstanțelor de lucru. Pentru acest fapt, angajatul a cerut angajatorului fie un spor la salariu, fie decontarea cheltuielilor pe care le făcuse pentru achiziționarea ochelarilor de vedere, acționându-l în instanța.


În cadrul acțiunii, acesta a cerut interpretarea noțiunii de „aparate de corecție speciale”, așa cum acestea erau definite în Directiva UE 90/270/CEE, transpusă în România, după cum am precizat anterior, prin Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006. Totodată, acesta a cerut instanței și clarificarea relevanței folosirii ochelarilor de vedere în afara locului de muncă.

7. Ce a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene?


Concluzia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost în sensul că noțiunea „aparate de corecție speciale” cuprinde și ochelarii de vedere, întrucât aceștia au ca scop corectarea și prevenirea dificultăților vizuale ce au directă legătură cu o activitate ce presupune un echipament cu monitor. Cu privire la cealaltă întrebare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene precizează irelevanța faptului că aceste „aparate de corecție speciale” se folosesc și în afara mediului de muncă. Astfel, angajatul poate să folosească ochelarii plătiți de către angajator și în afara cadrului profesional.

Dacă angajatul petrece mult timp în fața unui ecran, este important să se ia măsuri pentru a proteja sănătatea ochilor săi. Una dintre cele mai importante măsuri este furnizarea de echipamente de protecție adecvate pentru ochi, precum ochelari de protecție, fiind relevant să se consulte un specialist pentru a identifica riscurile specifice activității desfășurate și pentru a lua măsuri de prevenire.


Pornind de la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, de acum încolo angajatorii care nu asigură ochelari de vedere pot fi dați în judecată de către angajații care dovedesc că au nevoie de aceste dispozitive speciale.


8. Cum se pot deconta ochelarii de vedere?


Pornind de la faptul că angajatului trebuie să i se facă examene medicale care trebuie să includă și controlul vederii, mai ales dacă mediul de lucru implică folosirea ecranelor, medicul de medicina muncii poate constata necesitatea unui consult oftalmologic.


Totodată, conform Cap. IV din Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006, denumit „Protecția ochilor și a vederii”, lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are competența necesară:

a) înainte de începerea activității la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;

b) ulterior, la intervale regulate;

c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.

Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic, dacă rezultatele acestui examen arata ca acesta este necesar.


Actul normativ precizează în mod expres la art. 14 că dacă oricare rezultatele examenului efectuat de o persoană care are competenţa necesară sau ale examenului oftalmologic necesar arata ca este primordial şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecție, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecție speciale, care să corespundă activității respective.


Protecția ochilor și a vederii lucrătorilor poate fi asigurată din punctul de vedere al costurilor în cadrul sistemului național de sănătate, în conformitate cu legislația în vigoare. Se poate deconta atât consultul oftalmologic, cât și costul ramelor, lentilelor și manoperei ochelarilor de vedere, nefiind suficientă plata unui spor general la salariu către angajat.


9. Salariatul trebuie să meargă la oftalmolog sau la optometrist?


Este important ca lucrătorul să se prezinte la medicul oftalmolog, nu la optometrist, întrucât doar medicul oftalmolog este are aptitudinile necesare să efectueze un examen oftalmologic complet. Acesta va include refractometrie, determinarea acuității vizuale, biomicroscopie de pol anterior și posterior, tensiunea intraoculară, determinarea razei de curbură etc.


Optometriștii se concentrează pe furnizarea de îngrijire primară a ochilor, pe când oftalmologii sunt specialiști medicali care se ocupă de diagnosticarea și tratarea problemelor oculare, inclusiv afecțiuni mai grave, precum și intervenții chirurgicale oculare.


10.Care este concluzia?


Putem afirma, plecând de la prevederile legale, că există pentru angajatori obligația de a achiziționa sau de a deconta ochelari pentru angajații lor, dacă este respectată procedura legală, iar promovarea unei culturi a sănătății oculare poate contribui la prevenirea problemelor de sănătate asociate cu utilizarea ecranelor și la îmbunătățirea productivității și bunăstării lucrătorilor.

22 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Comments


bottom of page