1. Care sunt reglementările relevante în acest sens?
În relațiile dintre statele membre:
- Regulamentul nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Regulamentul nr. 987/2009 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 883/2004;
În relația cu statele Spațiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda) și cu Elveția:
- Regulamentele nr. 883/2004 și 987/2009.
În România, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabilește reguli și condiții pentru acordarea pensiilor, precum vârsta de pensionare, stagiul de cotizare și nivelul de contribuții necesare.
2. Ce principii au la bază actele normative comunitare?
• Egalitatea de tratament între cetățenii statelor membre: acordarea acelorași drepturi și impunerea acelorași obligații de securitate socială între cetățenii proprii și cei ai altor state membre, care se deplasează între statele membre, pentru desfășurarea unei activități profesionale sau pentru stabilirea domiciliului;
• Determinarea legislației aplicabile: o persoană nu poate să fie supusă, simultan, mai multor legislații de securitate socială sau, dimpotrivă, să nu facă obiectul niciunei legislații;
• Totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor la pensie: instituția competentă trebuie să ia în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât și perioadele realizate în celelalte state membre, drepturile fiind calculate de fiecare stat în mod proporțional cu perioada de asigurare;
• Exportul prestațiilor: dreptul unui lucrător care și-a desfășurat activitatea în mai multe state membre de a beneficia de prestațiile dobândite în statele în care și-a desfășurat activitatea, chiar pe teritoriul statului de domiciliu;
• Buna cooperare administrativă transfrontalieră: instituțiile statelor membre trebuie să își acorde bune oficii
3. Ce înseamnă „lucrător migrant”?
Un lucrător migrant este o persoană care se deplasează într-o altă țară sau regiune pentru a lucra în mod temporar sau permanent. Aceasta poate fi o persoană care își părăsește țara de origine și se stabilește într-o altă țară în căutarea unor oportunități de muncă sau poate fi o persoană care călătorește periodic între două țări pentru a desfășura activități profesionale.
4. Care este diferența între pensia națională și pensia comunitară?
Dacă salariatul a lucrat doar în România, pentru calcularea pensiei vor fi luate în considerare doar perioadele pe care salariatul le-a lucrat în acest stat.
Dacă salariatul a lucrat atât în România, cât și în Spania sau în alte state membre ale Uniunii Europene, pentru calcularea pensiei comunitare vor fi luate în considerare toate perioadele de asigurare realizate de către salariat în aceste state.
5. Care este procedura atunci când îndepliniți condițiile de pensionare?
Persoanele stabilite în Spania trebuie să ia în considerare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare următoarele aspecte:
• Cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale din Spania. Aceasta din urmă va întreprinde toate demersurile necesare pe lângă instituția din România unde a fost asigurat solicitantul în vederea certificării reciproce a perioadelor de asigurare. Menționăm că nu este necesară deplasarea solicitantului în România.
• După ce aceste instituții își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, fiecare dintre ele va emite o decizie proprie privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, conform legislației sale. Aceste decizii se vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/celorlalte instituții competente.
• Drepturile de pensie se calculează proporțional cu perioadele de cotizare realizate în fiecare stat implicat, după caz. După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia națională și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.
6. Care este organismul de legătură din România?
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) este organismul din România cce are rolul de a asigura legătura între cetățeni și casele teritoriale/sectoriale de pensii în ceea ce privește stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parțial, pensiilor de urmaș, ajutoare de deces, prestațiilor în caz de accidente de muncă și boli profesionale și acordarea altor drepturi de securitate socială. Cu toate acestea, CNPP nu are atribuții directe în stabilirea și plata pensiilor în sistemul public de pensii din România, ci acestea revin caselor teritoriale/sectoriale de pensii, cărora cetățenii trebuie să se adreseze.
7. Cum se stabilește dreptul la pensie?
Persoanele care au muncit atât în România, cât și în alte state membre ale Uniunii Europene pot solicita acordarea drepturilor de pensie conform legislației în vigoare atât în România, cât și conform legislației celuialt stat membru. Dreptul la pensie comunitară este calculat proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, în conformitate cu principiul pro rata temporis, ce presupune un calcul proportional al contribuțiileor și perioadelor de asigurare efectuate în fiecare stat membru și stabilirea unei cote procentuale pentru perioadele de asigurare realizate în acel stat. Această din urmă cotă se aplică la nivelul drepturilor totale de pensie pentru a se afla suma care va fi acordată în baza perioadelor de asigurare din statul respectiv.
8. Ce sunt formularele europene de legătura?
Comunicarea între organismul de legătura și instituțiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul următoarelor formulareeuropene de legătură:
E 202 - Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrânețe în România până la data de 1 aprilie 2001;
E 203 - Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaș;
E 204 - Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate;
E 205 - Atestat privind cariera de asigurat în .... (România);
E 207 - Certificat privind cariera asiguratului;
E 210 - Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie;
E 211 - Sumarul deciziilor;
E 213 - Raport medical detaliat;
E 001 - Formular de comunicare.
9. Ce documente sunt necesare?
Conform CNPP, cererea va avea alăturate toate documentele prevăzute de legislația din România pentru a beneficia de acordarea drepturilor de pensie. Astfel, trebuie prezentate actele din care să rezulte perioadele de activitate din România, precum carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Vechimea în muncă pentru foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. Dacă solicitantul nu vă aflați în posesia acestor documente, este necesar să vă adresați, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, pentru a le obține.
Dacă nu vă aflați în posesia a carnetului de muncă, va trebui să solicitați o adeverință de vechime în muncă foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, ce va trebui să cuprindă: denumirea angajatorului, datele de identificare, perioada lucrată, cu indicarea datei de începere si de încetare a raportului de muncă, temeiul legal în baza căruia a avut loc încadrarea, funcția, meseria sau specialitatea exercitată, salariul tarifar de încadrare;, denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată, perioada în care s-a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
De asemenea, trebuie să solicitați instituției competente din celălalt stat membru să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menționate în vederea stabilirii drepturilor de pensie.
Conform CNPP, actele necesare pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipate și anticipată parțială în cazul românilor care locuiesc pe teritoriul unui alt stat membru UE, sunt următoarele:
1. Formularul de cerere E 202;
2. Formularul E 207;
3. Declarația pe propria răspundere;
4. Copie după actul de identitate românesc – dacă dețin dubla cetățenie sau dacă au menținut cetățenia română;
5. Carnetul de muncă în original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
6. Livretul militar original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
7. Diplomă de studii original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de învățământ;
8. Adeverință privind sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.
10. Dreptul la pensie se poate revizui?
O persoană care beneficiază deja de o pensie în sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat și într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drepturilor de pensie. După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia națională în plată și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos. Dreptul la pensie, astfel, va fi primit fie în România, fie în statul de domiciliu, în acest din urmă caz persoana interesată comunicând direct sau prin intermediul instituției competente în materie de pensii din statul de domiciliu, detaliile contului bancar în care va fi transferată suma cuvenită cu titlu de pensie, din sistemul public de pensii din România.
11. Care sunt datele de contact al instituției de legătură?
· Adresa de corepspondență: Casa Națională de Pensii Publice, Direcția Relații Internaționale, str. Latină, nr. 8, sector 2, București, cod poștal 020793, email: dre@cnpp.ro, telefon: 0040.21.311.80.47
· Program de audiențe telefonice: 021.311.80.47 (luni și marți: 9:00 - 13:00 - audiențe care vizează domeniul pensiilor și al relațiilor internaționale; miercuri și joi: 900 - 1300 - audiențe care vizează domeniul determinării legislației aplicabile, inclusiv pe cele privind emiterea documentelor portabile A1
· Eventualele documente (cereri, petiții, sesizări, documente de vechime în muncă, certificate de viață) care vizează domeniul de activitate al Direcției Relații Internaționale se pot transmite, de către persoanele interesate: prin Compania Națională Poșta Română S.A, prin poșta rapidă sau online, pe adresa de e-mail a Direcției Relații Internaționale: dre@cnpp.ro
13. Cum se calculează pensia comunitară la nivel de exemplu?
Rosa a lucrat timp de 20 ani în Franța și timp de 10 de ani în Spania, iar cererea de pensie o face în Franța.
În ambele țări, o persoană dobândește dreptul la pensie doar dacă a lucrat cel puțin 15 de ani pe teritoriul său. Fiecare țară va calcula pensia Rosei, după cum urmează.
Casa de pensii din Franța va face un calcul dublu:
va calcula valoarea pensiei naționale pentru cei 20 de ani de lucru în Franța - să spunem, 800 de euro;
va calcula și valoarea teoretică a pensiei pe care ar fi primit-o Rosa dacă ar fi lucrat în Franța în tot acest timp (30 de ani) - să spunem, 1.500 de euro;
va stabili pensia pro-rata - adică ce sumă i s-ar cuveni proporțional cu perioada de lucru din Franța: 1.500 EUR x 20 ani în Franța / 30 de ani în total = 1.000 euro.
Prin urmare, Rosa trebuie să primească din Franța prestația cu valoarea mai mare: 1.000 de euro/lună.
Casa de pensii din Spania nu va mai calcula pensia națională, pentru că Rosa nu a lucrat acolo timp de cel puțin 15 ani. Aceasta va calcula doar cuantumul la nivel european, pornind de la valoarea teoretică a pensiei pe care ar fi primit-o Rosa dacă ar fi lucrat în Spania în tot acest timp (30 de ani) - să spunem, 1.200 de euro.
Apoi, va stabili pensia pro-rata - adică ce sumă i se cuvine proporțional cu perioada de lucru din Spania: 1.200 EUR x 10 ani în Spania / 30 de ani în total = 400 euro.
În total, Rosa va primi, cu titlu de pensie, 1.400 de euro (adică aproximativ 6.300 de lei)
Comments