La data de 25.03.2024 a fost inițiat un proiect de lege de către Camera Deputaților pentru modificarea Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 care prevede obligativitatea instalării, în creșe și grădinițe, a unor sisteme de monitorizare audio-video. Conform expunerii de motive, se dorește gestionarea la nivelul unităților de învățământ preuniversitar a faptelor de violență verbală, fizică, emoțională, sexuală, socială, bullying-ul etc. pe fondul creșterii alarmante a fenomenului de agresivitate și a violenței în mediul școlar.
Această măsură se dorește a fi implementată pornind de la principiul interesului superior al copilului coroborat cu creșterea numărului de acte de violență în mediul școlar. Violența psihologică și abuzul emotional sunt fenomene din ce în ce mai întâlnite, iar pentru evitarea acestora se pune în vedere crearea unui mediu securizat din punct de vedere fizic și emoțional pentu copii.
Astfel, la art. 66 dupa alin. (4) se vor introduce trei noi alienate, alin (4.1) - (4.3) care prevăd obligația unităților de învățământ antepreșcolar și preșcolar, din sistemul public și privat, de a instala sisteme de monitorizare audio-video în sălile de clasă, exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de mese și săli de festivități. O altă noutate constă în obligația unităților de învățământ menționate de a transmite părinților modalitatea prin care aceștia pot accesa camerele pe toată perioada cât copilul se află în incintă.
Din punct de vedere al consimțământului părților în acest sens, proiectul de lege menționeaza că acesta nu este necesar, camerele de monitorizare audio-video fiind obligatorii în contextual serviciilor de prevenire a incidentelor, de consigliere și cu scopul asigurării siguranței și integrității oferite direct copiilor.
În acest sens trebuie să avem în vedere și prevederile GDPR, respectiv „prelucrarea imaginilor prin intermediul sistemelor de supraveghere video”, deoarece filmările obținute cu ajutorul camerelor video sunt considerate date personale în măsura în care imaginile conțin detalii care pot duce la identificarea anumitor persoane, situație aplicabilă în această ipoteză.
Primul pas pentru a asigura conformitatea sistemului de supraveghere și respectarea confidențialității și securității datelor personale constă în stabilirea fundamentului legal pentru prelucrarea acestora în conformitate cu scopurile pentru care sunt folosite. Această supraveghere audio-video este legală dacă este necesară pentru a îndeplini un interes legitim urmărit de un operator sau de o terță persoană. Acest interes trebuie să îndeplinească 2 condiții: să fie real și de actualitate.
Trebuie să avem în vedere art. 6 din alin. (1) lit. f) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE conform căruia prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții: „f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.” Acest articol se referă la prelucrarea datelor fără acordul persoanei, iar în situația dată interesul urmărit prin instalarea camerelor video-audio în școli trebuie să fie superior celui oferit de Directiva privind protecția datelor, ce impune consimțământul dat. Prevederea cuprinsă în proiectul de lege ar fi nelegală în siutația în care instalarea dispozitivelor ar fi făcută în scop de a stoca datele pentru scopuri contrare Directivei.
În România, conform art. 5 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE , consimțământul persoanei nu este cerut atunci când: prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate.
În prezent proiectul a primit 2 avize negative pornind tot de la prevederile GDPR. Astfel, Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de lege prin raportare la Regulamentul UE nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
Astfel, se consideră că filmarea cadrelor didactice și a copiilor fără consimțământul acestora, respectiv fără consimțământul tutorilor legali ai copiilor încalcă drepturile individuale, dreptul la confidențialitate și demnitate personală a cadrelor didactice și a copiilor. Se menționează de asemenea posibilitatea interpretării în mod eronat, chiar abuziv a cuvintelor și gesturilor personalului didactic implicat. De asemenea, norma ccare include sintagma „consimțământul părților vizate” este echivocă, nefiind clar dacă se are în vedere consimțământul părinților.
În același sens, menționăm și avizul negativ al Consiliului Legislativ. Astfel, se consideră că obligația unităților de îvățământ de a acorda accesul părinților la camerele audio-video încalcă art. 26 din Constituție, respectiv dreptul la viață intima, familială și privată.
Așadar, în cazul în care nu sunt respectate cu strictețe prevederile legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal și prevederile constituționale relevante, supravegherea audio și video a elevilor la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, fără consimțământul părinților, nu se poate efectua în mod legitim.
留言