Noi modificări ale Legii nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor

În ce stadiu legislativ se află proiectul de lege?

Cu privire la Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor care a abrogat Ordonanța de urgență nr. 20/1994, pentru a grăbi măsurile luate de autorități în ceea ce privește siguranța cetățenilor în fața unui posibil risc seismic, Guvernul a inițiat proiectul de lege nr. 237/2023. Acesta din urmă a fost adoptat de către Senat la 29 martie 2023 și trimis spre aprobare Camerei Deputaților, în calitatea sa de cameră decizională.

La data de 28 iunie 2023, proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților (cu 260 voturi pentru, fără niciun vot contra și cu 13 abțineri), forma trimisă către promulgare fiind masiv modificată. Conform site-ului Camerei deputaților, la data de 28 iunie proiectul în forma adoptată de Camera decizională a fost depus la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, urmând ca în data de 3 iulie 2023 sa fie trimis la Președintele României pentru promulgare.

La ce s-a renunțat în forma adoptată de Camera Deputaților?

Deși modificările propuse în faza incipientă au fost făcute pentru a accelera măsurile luate de autorități în privința siguranței cetățenilor și a clădirilor care prezintă vulnerabilitate seismică, acțiunile întreprinse s-au dovedit a fi dezavantajoase pentru proprietarii clădirilor cu risc seismic I (Rsl). Ca urmare a cutremurelor recente din Romania, se dorea introducerea măsurii drastice a interzicerii închirierii sau cedării în comodat sau în folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile clasificate în clasa de risc seismic I, începând cu data încadrării în această clasă și până la recepția finală a lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice.

Pe lângă faptul că proprietarilor imobilelor li s-ar fi limitat drastic dreptul de proprietate, aceasta interdicție ar fi însemnat și o pierdere financiară pentru proprietarii imobilelor vizate. Astfel, în mod favorabil acestora din urmă, la data de 28 iunie 2023, în proiectul adoptat de către Camera Deputaților s-a renunțat la această măsură, luând în considerare și faptul că este relevant să se găsească un echilibru între protejarea dreptului de proprietate și protejarea intereselor publice, întrucat într-o societate bazată pe democrație, proprietatea este un drept fundamental, iar limitarea sa ar putea fi considerată o încălcare atât a libertății individuale, cât și a dreptului de proprietate ca atare. Astfel, noua iniţiativa legislativă își propune ca începând cu data de 1 august 2023, în vederea includerii în program, beneficiarii să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru fiecare obiectiv de investiţii solicitarea de includere în program şi necesarul sumelor aferente de la bugetul de stat, fără a mai exista condiţia respectării termenului de 60 de zile.

Cum a rămas proiectul de lege în forma propusă pentru promulgare?

Remarcăm faptul că Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor se va modifica din nou și va avea noi completări. Astfel, remarcăm următoarele:

· Modificări:

La articolul 9 alineatul (3), literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor acționa, în aria lor de competență, pentru:

„b) identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate, construite înainte de anul 1978, amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum și a clădirilor cu destinația de locuință expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare; -s-a eliminat „locuințe cu cu peste P + 3 etaje inclusiv”

c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuinţă prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităţilor administraţiilor publice locale, respectiv a municipiului Bucureşti;”

Concluzii: În cazul lit. b) remarcăm faptul că s-a renunțat la cerința ca locuințele să aibă cu peste P+3 etaje inclusiv, iar la lit. c) s-a introdus și mențiunea ca autoritățile administrațiilor publice din municipiul București să publice pe site aceste liste.

La articolul 10, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Locuințele de necesitate care satisfac exigențele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și utilitățile pentru aceste locuințe vor fi asigurate prin grija autorităților administrației publice locale. Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor de intervenții se vor asigura din bugetele locale. De asemenea, autoritățile administrației publice locale vor asigura spațiile necesare depozitării, în condiții de siguranță și cu asigurarea accesului proprietarilor.”

Concluzii: Menționăm înlocuirea sintagmei „bunurilor materiale care aparțin persoanelor evacuate” cu sintagma „bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuinţele de necesitate.”

La articolul 18, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4) lit. b), a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile incluse în program și la care proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții au fost finanțate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiționată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum și a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiției.”

Concluzii: S-a modificat perioada pentru înstrăinarea spațiilor cu destinația de locuință din clădirile incluse în program, respectiv de la 25 de ani s-a redus la 5 ani.

La articolul 20 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru:

a) obținerea hotărârii asociației de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociațiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociație de proprietari, hotărâri luate cu jumătate plus 1 din numărul membrilor; în cazul în care proprietarii nu sunt constituiți în asociații de proprietari, cu acordul scris al jumătate plus 1 din numărul acestora, pentru introducerea în program, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții; prevederile art. 10 rămân aplicabile.”

Concluzii: S-a modificat cvorumul, astfel încât hotărârile asociațiilor de proprietari pot fi luate cu jumătate plus 1 din numărul membrilor lor, renunțându-se astfel la unanimitate.

· Completări:

La articolul 10, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5) – (7), cu următorul cuprins:

«(5) Autorităţile administraţiei publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile şi acţiunile adresate justiţiei în temeiul prevederilor prezentei legi.

(6) La cererea primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, primarului general al municipiului București și primarilor de sector, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Centrul Național de Informații Fiscale, precum și orice alte instituții, autorități, experţi tehnici atestaţi sau alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii, au obligația să acorde autorităților administrației publice locale sprijinul, precum și informațiile necesare îndeplinirii activităților prevăzute de prezenta lege.

(7) Este strict interzisă desfășurarea activităților comerciale de orice natură, precum și amplasarea de mijloace publicitare pe fațada și/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică şi stabilitate.”

Concluzii: Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea de a furniza spații sigure pentru depozitarea bunurilor materiale ale persoanelor evacuate în caz de necesitate. De asemenea, este semnificativ de menționat faptul că autoritățile administrației publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile și acțiunile depuse în instanță în conformitate cu prevederile Legii. Aceasta înseamnă că aceste autorități nu trebuie să plătească astfel de taxe sau costuri asociate în procesele legale care derivă din aplicarea legii respective. Totodată, remarcăm și stricta interzicere a desfășurării activităților comerciale de orice nastură în astfel de imobile, ce poate avea un impact negativ asupra afacerilor deja existente în acele clădiri, deoarece ar duce la închiderea unor afaceri sau la necesitatea relocării acestora în alte zone, cu costuri suplimentare.

La articolul 15 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:

„ ( 1) Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă vor fi incluse în program, dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii: a) prezintă un regim de înălţime de minimum P + 3 etaje şi minimum 10 apartamente; b) valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g.lor pentru investiții;c) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va stabili prin ordin de ministru criteriile alocării fonduri”

Concluzii: Se adaugă o nouă condiție printre cele care trebuie îndeplinite cumulativ pentru clădirile care fac obiectul acestui subprogram, respectiv stabilirea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin ordin de ministru, a unor criteriile pentru alocărea fondurilor.

La articolul 17, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:

„(3) Asociațiile de proprietari sau proprietarii, definiți conform prevederilor Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, pot aplica pentru obținerea de credite garantate de stat în vederea reabilitării seismice a clădirilor. Statul garantează creditele de reabilitare seismică a clădirilor și achită dobânda aferentă acestor credite prin instituția mandatată de Ministerul Finanțelor.

(4) De creditele garantate de stat pot beneficia asociațiile de proprietari sau proprietarii care locuiesc în imobile încadrate în clasele de risc seismic RsI și RsII.”

Concluzii: Se fac precizări raportate la creditele garantate de către stat.

La articolul 24, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (1.1) şi (12.) cu următorul cuprins:

„(1.1) În cazul documentațiilor conforme prevăzute la alin. (1) pentru care nu se pot încheia contracte de finanțare din cauza fondurilor insuficiente alocate de la bugetul de stat, autoritățile locale, inclusiv sectoarele municipiului București, pot decide finanțarea din sursele prevăzute în bugetele locale sau alte surse legal constituite în acest sens. Modalitatea de implementare se stabilește prin hotărâre de consiliul local.

(1.2) Pentru clădirile incluse în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, în cazul în care finanțarea asigurată de la bugetul de stat este insuficientă, autoritățile locale, inclusiv sectoarele municipiului București, dar și consiliile județene, pot decide finanțarea din sursele prevăzute în bugetele locale sau alte surse legal constituite în acest sens.”

Concluzii: În cazurile menționate se poate stabili o finanțare din sursele prevăzute în bugetele locale sau din alte surse legal constituite în acest sens.

· Abrogări

La articolul 15 litera a) a alineatului (1 ) se abrogă.